|
|
|
|
|

BluePink XHost |
Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink |
Bioetica
a devenit un domeniu de mare actualitate, ca parte a aplicarii mecanismelor si
componentelor eticii în stiinta si tehnologia actuala. În acest
context, UNESCO a aprobat si promovat la nivel mondial trei declaratii -
parte a dreptului international public - care promoveaza principii de actiune în
sfera bioeticii, drepturilor omului, demnitatii umane si responsabilitati
sociale.
Acestea sunt:
- Declaratia universala asupra genomului uman si a drepturilor omului - Paris,
1997;
- Declaratia internationala asupra datelor genetice umane - Paris, 2003;
- Declaratia universala asupra bioeticii si drepturilor omului - Paris, 2005.
În acelasi timp, legislatia nationala cuprinde un numar de documente
care au legatura cu Bioetica.
Activitatea de promovare si punere în aplicare la nivel national a acestor
documente - nationale si imternationale - este una din directiile importante de
actiune ale Comitetului National de Bioetica al CNR UNESCO.
Punerea ei aplicare necesita însa un nivel de cunostinte relativ ridicat pentru
publicul tinta.
Viziune
Tinând seama de cunoasterea si promovarea insuficienta a Bioeticii în
România - notiuni, continut, principii, directii de actiune, reglementari -
consideram ca este necesar un Program National de Formare în domeniul Bioeticii.
Abordarea Bioeticii în cadrul acestui program de formare trebuie sa tina cont de
faptul ca Bioetica este o stiinta transdisciplinara. Curricula pentru cursurile
de formare ce vor fi initiate va tine seama de aceasta realitate.
Programul nu are în vedere formarea initiala realizata în cadrul învatamântului
obligatoriu de stat - gimnazial, liceal si universitar (inclusiv masterat si
doctorat).
Publicul tinta al programului va fi constituit din:
- personal medical;
- personal din cercetarea stiintifica;
- personal cu pregatire juridica;
- personal din mass-media.
Programul va fi realizat prin aplicarea la programe de finantare europene în baza unor parteneriate cu Colegiul Medicilor, Colegiul Asistentilor, Asociatiile profesionale din cercetarea stiintifica din cadrul avocatilor si magistratilor, din mass-media.
Modulele de formare for fi flexibile si vor trata diverse tematici subsecvente Bioeticii.
Implementare
Etapele de implementare sunt:
- constituirea grupului de lucru la nivelul CNR Bioetica UNESCO;
- încheierea de parteneriate cu institutiile interesate si selectionarea unui
consultant pentru realizarea aplicatiei;
- realizarea tematicilor si curriculei pentru cursuri, identificarea lectorilor
si cursantilor;
- completarea aplicatiei si depunerea la finantatori;
- implementare si evaluare.
Comisia
Europeana anunta intrarea in vigoare , de la 1 martie 2011, a interdictiei de folosire
a substantei bisfenol A (BPA) in producerea sticlelor de plastic pentru lichide
si hrana destinate copiilor de varste mici.
Statele membre UE trebuie sa transmita Comisiei Europene masurile la
nivel national pe care le adopta pentru a se conforma prevederilor directivei.
BPA este un compus organic folosit in productia de plastic policarbonat,
care la randul sau este utilizat in realizarea materialelor plastice, precum
sticlele pentru lichide.
Cantitati mici de BPA din sticlele de plastic pot ajunge in lichidele
pe care le transporta atunci cand recipientele sunt incalzite la temperaturi
inalte.
La finalul lunii martie 2010, guvernul danez a interzis temporar folosirea BPA
in fabricarea materialelor plastice ce intra in contact cu lichide sau alimente
pentru copii mai mici de 3 ani.
Comisia Europeana a cerut Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara (EFSA)
sa evalueze motivele pentru care Danemarca a interzis BPA.
In luna iulie a anului trecut, Franta a anuntat, la randul sau, o interdictie
asupra productiei, importului, exportului si plasarii pe piata a sticlelor de
plastic cu BPA pentru lichide si hrana destinate copiilor de varste mici.
In septembrie 2010, EFSA a transmis opinia sa Comisiei Europene ce arata
ca bisfenolul A, intr-o concentratie zilnica de cel mult 0,05 miligrame pe
kilogram al organismului persoanei respective, este sigur.
Expunerea tuturor grupelor de populatie este situata sub aceasta limita. Totusi,
EFSA si-a exprimat unele temeri legate de posibilul impact al bisfenolului A
asupra sanatatii copiilor mici, ajungand la concluzia ca acest aspect necesita o
atentie suplimentara, pana cand vor fi disponibile noi date in domeniile in care
exista incertitudini.
Clasamentul
revistei Time
cu "Cele
mai bune 50 de inventii ale anului 2010" contine un veritabil sortiment de
inovatii interesante, printre care se afla un
sistem de zbor portabil in stil James Bond,
masina fara sofer de la Google si o locomotiva GE care functioneaza
pe baza unui amestec de combustibil obtinut din grasime din carne de vita
procesata.
Trenul Heartland Flyer, operat in prezent de compania Amtrak, parcurge
traseul zilnic prin "tinutul carnii de vita" - de la Oklahoma City la Fort
Worth, Texas - pe baza unui
amestec de biocombustibil de 20%.
Acesta este primul tren de pasageri continental cu curse zilnice in SUA care
functioneaza pe baza de combustibil din motorina bio obtinuta din surse
regenerabile. GE contribuie la documentarea performantelor motorului pentru
Amtrak cu testele efectuate deja pe un motor stationar, care au demonstrat ca
folosirea unui biocombustibil reduce cu 10% hidrocarburile si monoxidul de
carbon, cu 15% particulele si sulfatii cu 20%.
Daca amestecul potrivit da rezultatul dorit, va fi o varianta interesanta pentru
cei care calatoresc cu trenul. "Avantajul principal al biocombustibililor se
rezuma la faptul ca sunt obtinuti din surse regenerabile; reduc dependenta de
importurile de petrol si au potentialul de a reduce unele emisii care trebuie
reduse conform legilor," a declarat Pete Lawson, reprezentant al GE
Transportation.
Pe langa proiectul Amtrak, echipa GE a realizat si alte teste cu
biocombustibili pe teren, iar aceste teste au inclus masuratori detaliate ale
valorilor de referinta pentru toate piesele motoarelor inainte de folosirea
combustibilului, masuratori care sunt apoi repetate o data la fiecare sase luni.
"Vrem sa vedem daca exista vreo schimbare a ratei de uzura a pieselor sau daca se accelereaza ritmul de acumulare a depunerilor cauzate de biocombustibil. Testam uleiul o data la 7 - 10 zile pentru a vedea daca a aparut vreo deteriorare rapida." De asemenea, sunt monitorizate si piesele din plastic sau cauciuc, cum ar fi dispozitive de etanseizare, furtunurile si garniturile care pot prezenta semne de uzura neobisnuita, deoarece unii biocombustibili au tendinta de a afecta mai degraba astfel de materiale.
Testele privind biocombustibilii pentru locomotive au fost initiate dupa
recentele descoperiri revolutionare in domeniul cercetarii privind
biocombustibilii in aviatie. Cu ajutorul motoarelor GE, compania
aeriana TAM din Brazilia
a realizat primul zbor din America Latina in care s-a folosit combustibil
produs dintr-o planta necomestibila. In acelasi domeniu al biocombustibililor,
GE Aviation colaboreaza si cu Marina Statelor Unite pentru flota sa de avioane
F18 Super Hornets prevazute cu motoare GE. In 2008,
Virgin Atlantic a folosit un Boeing 747 prevazut cu motorul CF6 de la GE in
cursa de la Londra la Amsterdam, devenind astfel prima companie aeriana din lume
care a efectuat un zbor pe baza de biocombustibil.
Tarhonul
- popular i se mai spune: dracon, matricea, taracon, tarahana. Este o planta de
cultura, care poate atinge înaltimi de 50-100 cm. Emana o aroma puternica,
specifica. Frunzele sunt lunguiete, ascutite, înfloreste în gradini, în
perioada august-octombrie.
Tarhonul este o planta aromata folosita la diverse preparate fiind
tonic pentru ficat.
Tarhonul regenereaza ficatul, stimuleaza functiile rinichilor, reduce
colesterolul, curata vasele de sange, combate reumatismul si imbatranirea
prematura.
Se foloseste proaspat, uscat sau conservat in otet. Pentru a-si pastra aroma, se
pune in mancare cand aceasta este gata.
Ceai de tarhon: se prepara dintr-o lingurita vârfuita de planta
la o cana(250 ml) de apa clocotita, se lasa un minut, apoi se strecoara si se
beau câteva înghitituri înainte de fiecare masa.
Esenta de tarhon (în otet): se introduc într-o sticla frunze de tarhon proaspat culese, se toarna otet de vin sau otet de mere si se lasa o saptamâni la loc luminos. La nevoie, cu acest otet se pun comprese la închieiturile de la mâini sau de la picioare.
Aditivul
alimentar (E-UL) este orice substanta care nu este consumata ca aliment în sine
si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu
valoare nutritiva si care se adauga intentionat, cu un scop tehnologic (inclusiv
modificari organoleptice - gust, miros, culoare) în timpul producerii,
procesarii, prepararii, tratarii, împachetarii, ambalarii, transportului si
stocarii unui aliment, devenind un component sau afectând într-un fel
caracteristicile alimentelor la care se adauga.
Pe produsele care contin aditivi alimentari nu se trece denumirea completa a
aditivului, ci este folosita o forma standardizata, reprezentata de
litera E urmata de trei cifre (1xx pentru coloranti, 2xx pentru
conservanti, 3xx pentru antioxidanti etc).
În Europa, aditivii alimentari (E-uri) sunt împartiti în 25 de
categorii dupa cum urmeaza:
1-- edulcorantii
- pentru îndulcit;
2-- colorantii - pentru da culoare sau pentru a o schimba
(E100-E180);
3-- acidifiantii - dau un gust usor acid;
4-- corectorii de aciditate - cresc sau diminueaza aciditatea;
5-- emulgatorii - asigura un amestec omogen între apa si
grasimile alimentare (E400-E500);
6-- emulsificatorii - fac posibila formarea si mentinerea unui
amestec omogen între doua sau mai multe faze nemiscibile;
7-- substantele tampon � regleaza si mentin pH-ului specific
alimentului;
8-- antispumantii - pentru reducerea si prevenirea spumei;
9-- conservantii - întârzie sau împiedica alterarea alimentelor
(E200-E290);
10-- corectorii de gust si de miros - schimba/îmbunatatesc
mirosul si gustul alimentelor;
11-- propulsorii - gaze care servesc la expulzarea alimentelor
din ambalaje;
12-- gazele de ambalaj - asemanatoare aerului;
13-- antioxidantii - limiteaza oxidarea alimentelor sensibile
la contactul cu aerul � râncezirea, schimbarea culorii (E300-E337).
14-- agentii de gelificare - permit si ajuta la formarea
gelurilor;
15-- sequestrantii - formeaza complexe cu ionii metalici;
16-- stabilizatorii - fac posibila mentinerea proprietatilor
fizico-chimice ale alimentelor, mentinând omogenizarea dispersiilor, culoarea
etc.;
17-- substantele de îngrosare � maresc vâscozitatea produselor
alimentare;
18-- îndulcitorii - substante (altele decât zaharul) care dau
gust dulce alimentelor;
19-- colorantii naturali si coloranti de sinteza;
20-- agentii de afânare - contribuie la cresterea volumului
alimentelor fara a modifica valoarea energetica;
21-- antiaglomerantii;
22-- potentatorii de aroma - mentin si amplifica aroma
specifica alimentului;
23-- substantele suport - faciliteaza transportul si utilizarea
aditivilor fara a modifica proprietatile pe care se bazeaza utilizarea lor;
24-- enzimele;
25-- aromatizantii.
Cele mai periculoase E-uri (aditivi alimentari) sunt:
E123 ... E239 - posibil cancerigeni. E123, E131, E142, E211
sunt incluse în compozitia tuturor bauturilor racoritoare.
E102 (tratrazina) - colorant galben pentru bauturi, mustar si
gem. Potential alergizant; poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm
bronsic.
E102, E110, E120, E123, E124, E125, E126, E127, E141, E160, E330, E331,
E332, E333 - potential alergizanti.
E127 (eritrozina) - colorant rosu pentru compoturi si alte
alimente. Provoaca mutatii genetice.
E220, E221, E222, E223, E224, E225, E226, E227 -
interactioneaza în metabolizarea vitaminei B.
E220, E221, E222, E223, E224, E225, E226, E227, E460, E461, E462, E463,
E464, E465, E466, E470, E471, E472, E473, E474, E475, E476, E477 -
irita tubul digestiv.
E251 (nitrat de sodiu) - cancerigen.
E252 (nitrat de potasiu) - cancerigen.
E320, E321, E211 (acidul benzoic si derivatii sai) -
cancerigeni. Efect hipercolesteromiant.
E 621 (glutamat de sodiu), interzis în Europa Occidentala, se
gaseste în supele instant concentrate, mezeluri si unele condimente. Are efecte
neurotoxice si poate provoca migrene si crampe.
ATENTIE SPORITA SI SANATATE!
Guma
de mestecat care nu se lipeste exista, potrivit cercetatorilor de la
Universitatea din Bristol, unde au creat un tip de guma care poate fi curatata
usor de pe pantofi, haine, trotuare si par, informeaza BBC.
Purtatorul de cuvant a declarat ca "rezultatele preliminare arata ca guma se
degradeaza natural, in apa".
Profesorul Terence Cosgrove, de la aceeasi universitate, a spus ca "este
usor de indepartat si are un potential de degradare naturala".
Rezultatele
unor studii realizate in Noua Zeelanda au aratat ca o serie de articole de
imbracaminte pentru copii si adulti, confectionate din lana si bumbac, au un
continut ridicat de formaldehida, o substanta cancerigena si inflamabila.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) va analiza mai
multe sortimente de imbracaminte, importate din gigantul asiatic. Reprezentantii
ANPC spun ca "s-a stabilit o lista de articole de imbracaminte pentru care
exista suspiciunea ca ar contine formaldehida, articole care vor fi prelevate
aleatoriu, de pe intreaga piata romaneasca".
Saptamana
trecuta, compania Fisher Price, grupul Mattel, a retras de pe piata peste un
milion de jucarii produse in fabricile chinezesti din zona Guangdong. In urma
testelor, a reiesit ca vopseaua folosita pentru jucariile-personaje precum Elmo,
din Sesame Street, Cookie Monster sau Dora continea o cantitate mare de plumb,
care putea pune in pericol sanatatea utilizatorilor.
Produsele au fost comercializate si in 11 state europene: Austria, Belgia, Cehia,
Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Olanda, Portugalia, Spania si Marea Britanie.
Dupa rezultatele testelor, grupul Mattel a inceput colaborarea cu distribuitorii
din toata lumea pentru a retrage de la stand produsele, care se comercializau
inca din luna mai a acestui an.
In prezent, gigantul asiatic se lupta sa convinga opinia publica de calitatea si
siguranta produselor sale. Scandalurile recente legate de "calitatea"
produselor "made in China" - medicamentele, cauciucurile, jucariile si pasta de
dinti - arata insa alta realitate.
Autoritatea
Nationala pentru Protectia Consumatorilor a dispus retragerea de la
comercializare a doua sortimente de pasta de dinti - Maxam Triple Action si
Spearmint Tri Leaf Travel Pack - considerate periculoase pentru ca au o
concentratie mare de dietilenglicol, a anuntat presedintele Dan Vlaicu.
Luna trecuta, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a primit o
notificare prin care se atragea atentia asupra faptului ca pe piata din Spania
ar fi fost comercializata o pasta de dinti ce ar fi putut fi periculoasa pentru
sanatatea omului, prin continutul de 7,0%, respectiv 8,3% de dietilenglicol.
Dan Vlaicu a declarat, într-o conferinta de presa, ca dupa ce au fost facute mai
multe controale în tara nu au fost identificate produse din loturile considerate
ca fiind periculoase, dar ANPC a facut prelevari din mai multe sortimente de
pasta de dinti produsa în China.
"În urma analizelor de laborator a rezultat ca în pasta de dinti Maxam Triple Action de 135 de grame si Spearmint Tri Leaf Travel Pack de 25 de mililitri, concentratia de dietilenglicol era de 9% si respectiv de 5,4 la suta", a spus Vlaicu.
"Din acest motiv, ANPC a dispus retragerea definitiva de la comercializare si distrugerea pastei de dinti Maxam Triple Action de 135 de grame din acest lot", a adaugat Vlaicu.
În ceea ce priveste pasta de dinti Spearmint Tri Leaf Travel Pack de 25 de mililitri, s-a decis oprirea temporara de la comercializare.
Autoritatile
sanitare din Ungaria au avertizat populatia sa nu consume nici un produs
alimentar care contine aditivul E 412 cunoscut si ca, guma guar.
Riscurile de îmbolnavire sunt uriase. Substanta este de obicei
folosita în procesarea carnii, ca agent de omogenizare în pâine, patiserie si
lactate, ca stabilizator în bauturile cu gust de ciocolata si alte sucuri.
E 412 poate însa contine dioxina, o substanta foarte daunatoare care provoaca
malformatii la nou nascuti si despre care se crede ca este si o cauza a
cancerului. Autoritatile ungare vor permite folosirea gumei guar numai
daca firmele pot dovedi ca aceasta nu contine dioxina. Pâna atunci însa, orice
comercializare a aditivului este interzisa.
Nici fermele nu mai au voie sa puna E 412 în mâncarea animalelor.
Pentru
a cultiva suficient porumb pentru a alimenta un automobil sa mearga 15.000 km,
adica aproximativ un an, este necesara o suprafata de teren de peste 4 hectare.
Aceasta suprafata este suficienta pentru a asigura hrana pentru sapte persoane
intr-un an. Rata de intoarcere a energiei din etanol obtinut din rapita
este de 3 la 1, in timp ce in cazul petrolului aceasta este de 30 la 1.
De aceea, pentru a folosi pe scara larga combustibilul verde, este necesara
cresterea productiei, ceea ce inseamna ca cererea de furaje destinate obtinerii
etanolului va creste, in special ca urmare a cererii venite din partea unor
economii care isi tureaza motoarele, cum este cazul Chinei si al Indiei.
In aceste conditii, pretul cerealelor si al plantelor oleaginoase va pastra
tendinta de crestere la anul, o ieftinire fiind posibila doar in cazul obtinerii
unor productii record, potrivit casei germane de comert cu cereale Toepfer
International, informeaza Reuters.
Cantitatea de cereale si plante oleaginoase folosita pentru producerea
de etanol este in continua crestere, de la 700.000 de tone in 2000, la 5,5
milioane de tone in 2006, pentru ca anul acesta sa ajunga la peste 100 milioane
de tone.
Aditivii
alimentari din produsele din carne precum carnati sau chiftele care dau un
aspect proaspat acestora ne pot imbolnavi de cancer, avertizeaza specialistii.
Cel mai periculos ar fi colorantul E128.
Autoritatea Europeana de Siguranta a Alimentelor (EFSA) a analizat mai multe
produse aditive si arome prezente in alimente si a observat ca substanta pentru
colorare E128 nu este deloc sanatoasa pentru cei care consuma produse cu acest
aditiv, scrie cotidianul britanic Telegraph in editia online de marti.
Acest aditiv se transforma in organism intr-o substanta chimica uleioasa,
incolorora si chiar toxica, numita aminobenzen sau anilina.
Testele efectuate pe soareci au demonstrat ca aminobenzenul poate produce
cancer. E128, cunoscut si sub denumirea de rosu 2G, afecteaza calitatea
produselor in care este folosit, spun specialistii.
E128 este interzis in mai multe tari, precum Norvegia, Suedia, Finlanda,
Austria, SUA, Canada, Japonia si Elvetia.
Marea Britanie reactioneaza si ia primele masuri. Agentia pentru calitatea
produselor va stabili cat de des sunt folositi acesti aditivi in produsele
alimentare si va lua masuri pentru interzicerea lor, mai scrie sursa citata.
In ultimul timp tot mai multi producatori incearca sa inlocuiasca colorantiii
artificiali din produsele din carne.
Indulcitorii
si colorantii nu vor mai fi permisi in alimentele pentru nou-nascuti si copii.
Aceasta decizie a fost luata de Parlamentul European si se adreseaza firmelor
care produc si vand astfel de alimente.
De asemenea, PE a decis ca aditivii alimentari vor putea fi utilizati de o
maniera care sa nu sa dea o falsa impresie in ce priveste prospetimea produsului,
iar aromele artificiale pot fi utilizate numai in cazul in care condimentele nu
vor duce la obtinerea efectului dorit.
Acestea sunt doar cateva din masurile ce vor intra in vigoare in toate statele
membre UE dupa ce Parlamentul European a adoptat miercuri patru rapoarte ce vor
reglementa anumite practici din industria alimentara.
In momentul de fata, aditivii alimentari intra sub incidenta a zeci de
legi si regulamente Europene. Prezentul regulament inlocuieste directivele si
deciziile anterioare privind aditivii alimentari care pot fi utilizati in
produsele alimentare.
Unul din rapoarte, realizat de Asa Westlund, se refera la indulcitori,
coloranti, antioxidanti, emulsifianti, gelatine.
Potrivit acestuia, folosirea aditivilor se va face doar in momentul in care va
exista o necesitate tehnologica. Uilizarea acestora nu trebuie sa induca in
eroare consumatorii, ci sa le aduca un beneficiu. Aditivii vor fi interzisi in
alimentele neprocesate, la fel indulcitorii sau colorantii in alimentele pentru
nou-nascuti si copii.
In amendamentele lor, deputatii europeni stipuleaza ca aditivii nu trebuie sa
aiba efect vatamator asupra mediului, trebuie sa aduca beneficii consumatorilor
si nu trebuie sa dea o falsa impresie in ce priveste prospetimea produsului.
Intaritorii de arome ar trebui sa fie utilizati doar daca nu se poate obtine
efectul dorit prin utilizarea condimentelor.
Pe etichete trebuie mentionat daca un aditiv a fost produs cu organisme
modificate genetic (OMG), astfel incat sa nu-i induca in eroare pe cei care
sufera de alergii.
Industria alimentara utilizeaza multe arome naturale si artificiale (in momentul
de fata sunt inregistrate circa 2600). O alta categorie de substante - enzimele
alimentare - a fost utilizata de sute de ani, de exemplu pentru obtinerea painii
sau a unor tipuri de branza, pentru imbunatatirea valorii nutritionale.
Eurodeputatii considera ca, in afara aditivilor, si aromele si ezimele ar trebui
utilizate doar daca acest lucru este in beneficiul consumatorilor, daca nu-i
induc in eroare in ce priveste prospetimea produsului si daca pe eticheta este
mentionata utilizarea de organisme modificate genetic.
Parlamentul European estimeaza ca aromele ar trebui utilizate doar daca nu se
obtine efectul dorit cu ajutorul condimentelor. Trebuie analizat, insa, efectul
aromelor asupra unor grupuri vulnerabile de consumatori, cum ar fi copiii.
Aditivii alimentari sunt substante care nu se consuma de regula ca
aliment de sine statator, ci se adauga in mod deliberat in alimente, in scopuri
tehnologice (pentru conservarea lor).
Un
malaiezian a inventat vesta antiglont din fibra de nuca de cocos si fibra de
sticla.
Inventatorul vestei spune ca vesta antiglont confectionata din fibra de nuca de
cocos respecta toate standardele internationale în domeniu. Accesoriul militar
cântareste doar 3 kilograme, de trei ori mai usoara decât cea clasica,
confectionata din kevlar, si costa doar 440 de euro, în timp ce vestele clasice
ajung pâna la 3.500 de euro.
Profesorul malaiezian este optimist în ce priveste sprijinirea financiara a
proiectului sau, asteptând ca inventia sa fie produsa la scara industriala.
O
companie din Noua Zeelanda a anuntat ca a gasit finantare pentru a lucra la un
proiect prin care s-ar putea obtine etanol din monoxid de carbon,
informeaza International Herald Tribune.
Reprezentantii Lanza Tech, companie cu sediul in Auckland, au declarat ca
au descoperit un proces de fermentare prin care o bacterie se hraneste
cu monoxid de carbon, eliberand apoi etanol.
Etanolul este unul din cele mai populare tipuri de bio-combustibili, in acest moment fiind obtinut cu preponderenta din porumb.
Sean Simpson, director fondator al Lanza Tech, a declarat ca a obtinut o finantare de 3.5 milioane de dolari de la compania Khosla Ventures pentru a pune la punct o fabrica de producere la scara comerciala a etanolului.
Inovatia Lanza Tech consta in aceea ca poate produce etanol nu dintr-un
carbohidtrat, ci din monoxid de carbon care este un gaz. Monoxidul de
carbon este un gaz ce rezulta in urma anumitor procese industriale, cum ar fi
productia de otel. In urma fabricarii unei tone de otel se degaja aproximativ o
jumatate de tona de monoxid de carbon.
Cercetatorii
au gasit o modalitate ingenioasa de a detecta minele explozive de pe campurile
de lupta a peste 70 de tari. Acestia au creat niste placute de marimea
unui bob de grau pe care le-au atasat de corpurile unor albine de miere.
Micile placi radio sunt gravate cu o serie numerica menita sa tina urma
albinelor care au apetit pentru nectar, in acest caz pentru TNT, sau oricare
alta substanta ce contine compusi chimici de metamfenamina. Asfel
cuiburile de albine sunt plasate in zone in care se presupune ca au fost plasati
astfel de explozibili. Albinele vor detecta minele explozibile dar nu
vor avea puterea sa le detoneze.
Acesta este doar unul dintre multele motive pentru care albinele sunt
folositoare umanitatii. Fara albine nu ar exista flori sau recolte.
Cu toate ca exista o multime de pasari si insecte care polenizeaza plantele,
albinele fac aproape toata treaba.
Numeroase
substante chimice continute în vopselele de par vândute în Europa pot provoca
alergii ale pielii, a avertizat un organism stiintific depinzând de
Comisia Europeana.
Dupa studierea a 46 de substante diverse prezente în vopselele de par, studiul
Comitetului Stiintific pentru Produsele de Consum spune ca zece dintre acestea
s-au dovedit "extrem de sensibilizante", alte 13 sunt "puternic sensibilizante",
iar patru sunt "moderat de sensibilizante".
Pe baza acestui studiu, Comisia Europeana a decis, joi, sa procedeze
la o reevaluare a compusilor pentru vopsele de par autorizati în Uniune.
Scopul acestei reevaluari va fi de a determina în ce cantitati pot fi utilizate
aceste substante fara a cauza alergii cutanate în rândul utilizatorilor.
Produsul
a aparut in al doilea razboi mondial, in urma rationalizarii untului.
Cercetatorii americani au descoperit, accidental, ca daca se incalzeste
la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta
hidrogenului, folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb.
Acesta este asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu
cea a plasticului, pe care l-au botezat dupa numele sotiei (Margot) a
unuia dintre savanti.
Pana astazi, margarina a fost imbogatita cu tot soiul de
coloranti, aromatizanti si vitamine sintetice, devenind unul dintre cele mai
toxice produse alimentare inventate vreodata.
Grasimile sintetice nu pot fi arse de organism, iar ele se depun pe
membrana celulelor sistemului imunitar, paralizandu-l prin depozitarea in
tesuturi. Rezulatele pentru inima, creier si circulatia sangvina sunt
dezastruoase.
Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in
randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu
substante artificiale, se afla pe locul al treilea, dupa consumul de
droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.
Consumul indelungat de produse alimentare aditivate sintetic provoaca
distrugerea sistemului imunitar, care ajunge sa produca anticorpi peste masura,
folosindu-i impotriva propriului organism, precum si o serie de tumori maligne
si benigne.
Coordonatorul
cercetatorilor de la Universitatea St Louis din Missouri, Shelley Minteer,
sustine ca dispozitivele electronice precum iPod-urile pot fi incarcate cu
baterii pe baza de bauturi dulci sau chiar cu seva de copaci.
Potrivit specialistilor, noile baterii sunt biodegradabile si pot fi reincarcate de la orice "sursa dulce".
"Bateria combina biologia cu chimia si este "prietenoasa" cu mediul", a apreciat Minteer.
Un astfel de dispozitiv poate inlocui incarcatoarele pentru laptop-uri, iar computerele pot functiona cu o versiune de dimensiunea unui timbru postal.
Oficiali din armata considera ca bateriile dulci pot fi utilizate chiar si pentru echipamentele folosite pe campul de lupta.
Beneficiile
unui compus din boabe de cacao sunt atit de mari, incit acesta poate rivaliza cu
penicilina si anestezicele, este concluzia unui studiu realizat de o
echipa de cercetatori americani si publicat in revista Chemistry & Industry,
informeaza telegraph.co.uk.
Ingredientul se numeste epicatechina si poate reduce riscurile de aparitie a unor boli grave precum infarctul sau insuficienta cardiaca, a indicat Norman Hollenberg, profesor de medicina la Scoala de medicina Harvard.
Hollenberg
a petrecut mai multi ani studiind efectele pudrei de cacao la indienii Kuna din
Panama, care sunt consumatori regulati ai acestui produs alimentar. Ei consuma
saptaminal aproximativ 40 de cesti de cacao. In rindul acestei populatii, riscul
de aparitie a infarctului, a insuficientei cardiace, a cancerului si a
diabetului este cu 10% mai redus decit la alte populatii care nu consuma regulat
aceasta bautura.
"Epicatechina poate, in principiu, sa previna patru dintre cele mai grave boli in tarile vestice", a indicat Hollenberg.
Bautura de cacao consumata de indienii Kuna este facuta in casa si este foarte bogata in flavonoizi, mai ales in epicatechina, ale carei beneficii cardiovasculare sunt binecunoscute de cercetatori.
Flavonoizii sunt indepartati de obicei din bauturile din cacao care se gasesc in comert pentru ca acestia au un gust amar.
Epicatechina se mai gaseste in ceai, vin si ciocolata.

Unele organisme vii, cum ar fi viermii luminosi si unele specii de pesti,
ciuperci si bacterii, emit lumina printr-un fenomen numit
bioluminiscenta: lumina e produsa pe baza energiei chimice, rezultata
atunci cand substanta numita luciferina se combina cu oxigenul.

Începând
din jumatatea anului 2007, la initiativa Societatii de Cercetari Agricole din
Florida, a fost creata o unitate industriala care va produce anual, 190.000
litri de bioetanol extras din portocale.
Initiativa vine ca urmare a unei descoperiri ce a avut loc în
1992, de catre cercetatorul american Karen Gorhmann. Coaja si pulpa portocalelor
se pot transforma în bioetanol, un combustibil cu mare putere energetica si
caracteristici foarte asemanatoare benzinei, dar mai putin daunator mediului
ambiant, relateaza "El Pais".
În
Florida se cunoaste procesul tehnologic de transformare a portocalelor în
combustibil si în comunitatea valenciana se produc în fiecare an patru milioane
de astfel de citrice. Guvernul valencian a semnat un contract cu detinatorii
patentului si negociaza cu întreprinderi spaniole demararea actiunii de obtinere
a bioetanolului din portocale. Fabrica de automobile Ford pare interesata de
acest proiect.
Entuziasmul
legat de benificiile utilizarii de de combustibili bio pare sa dispara. Un
studiu recent releva ca gradul de poluate rezultat in urma producerii si arderii
de combustibili bio este superior celui rezultat prin arderea combustibililor
fosili, informeaza International Herald Tribune citat de HOTNEWS.
--- Studii recenta releva ca productia si utilizarea de combustibili bio au
un impact negativ asupra mediului.
--- Planatiile de palmieri din sud-estul Asiei sunt exploatate in detrimentul
padurilor tropicale.
--- Olanda a anuntat ca va suspenda subventiile acordate companiilor energetice
ce utilizeaza bio-combustibili.
Cea mai afectata de aceasta noua realitate pare sa fie Olanda, stat care a investiti masiv in ultimii ani in productia de energie cu ajutorul bio-combustibililor.
In urma cu cativa ani, politicienii si organizatiile de protectie a medului din Olanda s-au aratat incantati de posibilitatea obtinerii de energie prin arderea bio-combustibililor, in special ulei de palmier provenit din sud-estul Asiei.
Incurajate de subventiile consistente oferite de guvernul olandez, companiile energetice au construit generatoare de energie care sa functioneze pe baza de bio-combustibili, in ideea ca astfel gradul de poluare va fi redus considerabil.
Rezultatele cercetarilor scot la iveala o realitate sumbra
O serie de studii efectuate anul trecut in plantatiile de palmieri din Indonezia si Malaezia au scos la iveala o serie de realitati care par sa spulbere "visul verde".
Astfel, cererea tot mai mare de ulei de palmier venita din randul statelor europene cauzeaza prejudicii imense padurii tropicale, aceasta fiind defrisata pentru a face loc plantatiilor de palmieri. Mai mult, utilizarea ingrasamintelor chimice are efecte devastatoare asupra mediului.
O a treia cauza poluatoare a intregului proces de productie a combustibililor bio o constituie incendierea campurilor de turba, pentru a face loc plantatiilor de palmieri, emisiile de carbon astfel rezultate avand efecte devastatoare asupra atmosferei.
Astfel, Indonezia a devenit al treilea mare poluator al lumii, dupa Statele Unite si China, se arata in studiul realizat de institutele de cercetare Wetlands International si Delft Hydraulics.
"Rezultatul a fost socant si a spulberat complet intreaga argumentatie in favoarea utilizarii uleiului de palmier", spune Alex Kaat, purtator de cuvant al Wetlands.
Concluzia este ca utlizarea bio-combustibililor ar putea produce emisii mult mai daunatoare decat cele rezultate in urma arderii combustibililor fosili.
Ca urmare, o serie de politicieni din randul statelor europene reconsidera opurtunitatea acordarii de subventii.
O reducere de 80% sau o crestere de 20% a poluarii?
In 2003, Directiva Bio-combustibili(EC/2003/30) a Uniunii Europene prevedea ca minimul proportiei de biocarburanti (bioetanol si biodiesel) ce trebuie introdusi pe piata de fiecare stat membru UE (in procente din totalul carburantilor petrolieri existenti pe piata la data respectiva) sa fie 2% pana la 31 decembrie 2005 si 5,75% pana la sfarsitul anului 2010.
"Daca reusim sa producem bio-combustibili intr-un mod corespunzator vom reduce nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera", spune Peder Jensen, un oficial din cadrul Agentiei Europene pentru Mediu de la Copenhaga.
"Asta depinde foarte mult de tipul de plante pe care il vom utiliza si mai ales de modul in care sunt cultivate si procesate. In functie de asta putem realiza o reducere de 90% a emisiilor de gaze sau din contra, o crestere de 20%".
Ca urmare a rezultatelor evidentiate de studiu, guvernul olandez a decis sa suspende subventiile acordate utilizatorilor de combustibili bio. In acest moment exista o serie de actiuni care incearca sa identifice sursa exacta a combustibililor, pentru a se stabili daca intreg sistemul de cultivare si procesare dintr-o anumita plantatie respecta normele ecologice.
Krista van Velzen, membru al Parlamentului olandez, spune ca guvernul ar trebui sa acorde compensatii finaciare Indoneziei pentru raul provocat de productia de ulei de palmier, fiind necesara o abordare globala a fenomenului.
Biocombustibilii se bucura de subventii generoase acordate atat de statele membre UE, cat si de Statele Unite ale Americii, precum si de scutirea de la plata taxelor, intrucat producerea lor este mult mai costisitoare fata de combustibilii clasici.
"Ecuatia ecologica" e destul de simpla la o prima vedere: din moment ce sunt produsi din plante, inseamna ca pe perioada cresterii, acestea absorb dioxid de carbon, care ulterior este eliminat in atmosfera prin arderea produsului finit. In teorie, acest proces neutralizeaza emisiile si mentine echilibrul.
Cu toatea acestea, organizatiile de protectia mediului contrazic teoria.
"Uleiul de palmier a fost promovat ca fiind ecologic, insa nu s-a facut nici un
studiu serios in acest sens", spune Reanne Creyghton de la organizatia Friends
of the Earth's.
Cererea mondiala pentru ulei de palmier a erupt pur si simplu in ultimii 20 de ani, acest produs fiind utilizat in aproape 20% din produsele care se afla in hypermarketuri: de la ciocolata la pasta de dinti.
Puterea calorica a uleiului de palmier este foarte mare, acesta
eliberand prin arderea cea mai mare cantitate de energie din randul uleiurilor
comestibile.